Pozitionarea tinerilor romani pe ultimul loc UE din perspectiva competentelor digitale (56%) a surprins pe multi. Situatia reconfirma paradoxul tehnologic din Romania – viteza la internet mare, specialisti in IT recunoscuti la nivel global versus cetateni care nu sunt adaptati la noua lume digitala. Cu toate acestea situatia necesita si o analiza de profunzime pentru a putea intelege cum putem imbunatati rezultatele.
Conform celor mai recente date, publicate de Eurostat pe 15 iulie 2020, tinerii europeni (16-24 ani) performeaza mai bine la capitolul competente digitale decat populatia generala – 80% vs. 56% (16-74 ani). Cu toate acestea decalajul digital intre tarile europene este inca vizibil. In topul clasamentului se afla Croatia (97%), urmata de Estonia, Lituania si Olanda (toate 93%), respectiv Grecia (92%). La finalul clasamentului se afla Romania (56%), urmata de Bulgaria (58%), Italia (65%) si Ungaria (68%). Setul complet de date poate fi analizat aici: Eurostat.
In continuare analizam cateva elemente care speram sa ajute la intelegerea situatiei din Romania dar si la operationalizarea mult mai complexa din spatele termenului Competente Digitale/Digital Skills.
1. Accesul la Internet si calculatoare/infrastructura si decalajul rural-urban, urban mare-urban mic este inca o problema critica la nviel national (cu toate acestea nu este elementul esential pentru acest loc in clasamentul european).
2. Programa scolara – este una din problemele majore, dar nu atat din cauza metodelor, cat din cauza continutului. Ex. pachetul Microsoft e unul din cele mai mici subpuncte din tot arsenalul care compune conceptul de “Digital Skills”, nici macar programarea nu este raspunsul la intreaga problema.
Programa romaneasca este inca nealiniata la Cadrul European privind Competentele Digitale/Digital Competence Framework (la finalul acestui articol includem care sunt dimensiunile conceptului Digital Skills, la care se raporteaza acest clasament UE).
Aditional, din pacate, unii profesori inca mai considera acest curs ca fiind doar relativ important, comparat cu alte discipline. Implicit, competentele digitale ar trebui sa aiba si o componenta transversala, cu aplicabilitate in toate celelalte discipline, nu doar in cadrul unui curs de sine statator.
3. O problema si mai mare in Romania tine de intelegerea educatiei digitale ca un proces de life-long-learning/invatare pe tot parcursul vietii. In prezent ursurile de ICT au loc cu preponderenta pana in clasa a 8a. La liceele cu profil umanist preocuparea pt aceasta disciplina scade, ajungand la universitate cand in cele mai multe cazuri este cu totul absenta. Aceasta realitate este in contradictie cu perioada in care traim, in care utilizarea tehnologiei este critica pt viata de zi cu zi, pt orice job, iar tehnologiile avanseaza deja cu o viteza foarte mare – ceea ce face critica includerea acestei dimensiuni in orice tip de formare.
La aceasta problema se adauga si o alta dimensiune, si anume accesul la educatie digitala de calitate in sistemul public de invatamant. In timp ce cursurile de programare, robotica si competente digitale avansate au crescut in randul furnizorilor de educatie privata, in programa scolara aceste optiuni nu sunt la fel de accesibile.
4. Conform indicelui DESI (UE), populatia generala a RO are doar 30% competente digitale de baza, ceea ce pozitioneaza competentele digitale ale tinerilor romani (56%) mult mai bine peste media nationala. Aceasta problema contribuie si la cele identificate mai sus. O generatie de adulti care nu poate ghida suficient tinerii in aceasta noua era tehnologica, o generatie de parinti care este de multe ori “incantata” de faptul ca tinerii/copiii sunt mai abili in utilizarea tehnologiei decat ei sunt elemente care contribuie la aceasta pozitionare, la nivelul UE.
Acest procent national ridica semne de intrebare cu privire la competentele digitale ale specialistilor care lucreaza cu tinerii si a intregului aparat public care interactioneaza cu cetatenii. La final putem observa cum rezultatele tinerilor sunt peste media nationala, cel mai probabil ridicand-o si pe aceasta. Astfel, rezultatele tinerilor romani nu pot fi analizate fara aceasta perspectiva, de aici putem concluziona ca si cauzele sunt mult mai profunde, necesitand analize dezagregate si abordari personalizate acolo unde sunt decalajele cele mai mari.
Ce presupune termenul Digital Skills, in baza caruia Eurostat a facut clasamentul?
Vorbim de un index compus format din 4 categorii cu o serie de abilitati specifice, conform metodologiei Eurostat:
1. Information skills
Definition in Digital Competence Framework: identify, locate, retrieve, store, organise and analyse digital information, judging its relevance and purpose.
Activities used for calculating the information skills: - Copied or moved files or folders; - Saved files on Internet storage space; - Obtained information from public authorities/services' websites; - Finding information about goods or services; - Seeking health-related information.
2. Communication skills
Definition in Digital Competence Framework: communicate in digital environments, share resources through online tools, link with others and collaborate through digital tools, interact with and participate in communities and networks, cross-cultural awareness.
Activities used for calculating the communication skills: - Sending/receiving emails; - Participating in social networks; - Telephoning/video calls over the internet; - Uploading self-created content to any website to be shared.
3. Problem solving skills
Definition in Digital Competence Framework: identify digital needs and resources, make informed decisions as to which are the most appropriate digital tools according to the purpose or need, solve conceptual problems through digital means, creatively use technologies, solve technical problems, update one’s own and others’ competences.
Activities used for calculating the problem solving skills: List A – Problem solving - Transferring files between computers or other devices; - Installing software and applications (apps); - Changing settings of any software, including operational system or security programs. List B – Familiarity with online services - Online purchases (in the last 12 months); - Selling online; - Used online learning resources; - Internet banking.
Activities used for calculating the problem solving skills: List A – Problem solving - Transferring files between computers or other devices; - Installing software and applications (apps); - Changing settings of any software, including operational system or security programs. List B – Familiarity with online services - Online purchases (in the last 12 months); - Selling online; - Used online learning resources; - Internet banking.
4. Software skills (for content manipulation)
Definition in Digital Competence Framework: Create and edit new content (from word processing to images and video); integrate and re-elaborate previous knowledge and content; produce creative expressions, media outputs and programming; deal with and apply intellectual property rights and licences.
Activities used for calculating the software skills (for content manipulation): List A - Used word processing software; - Used spreadsheet software; - Used software to edit photos, video or audio files. List B - Created presentation or document integrating text, pictures, tables or charts; - Used advanced functions of spreadsheet to organise and analyse data (sorting, filtering, using formulas, creating charts); - Have written a code in a programming language.