În era digitală, capacitatea de a te conecta poate fi privită ca fiind sinonimă cu capacitatea de a-ți exercita dreptul la asociere. Din acest motiv, o parte din soluția pentru diminuarea rupturii dintre cetățean și mediul politic o poate reprezenta guvernanța digitală.
Aceasta are potențialul de a facilita implicarea directă a cetățeanului în viața politică – de exemplu, în aspecte ale acesteia precum propunerea, formularea și crearea legilor. Alături de acest potențial, putem oberva și rolul pe care spațiul digital îl are în transmiterea feedback-ului dinspre cetățean către factorii de decizie și către politicieni.
De asemenea, ea poate ușura și eficientiza în mod semnificativ serviciile guvernamentale: în ceea ce privește cetățeanul, prin înlăturarea anumitor bariere și a anumitor intermediari, iar în ceea ce privește modul de organizare a administrațiilor, prin favorizarea schimbului de informații de la instituție la instituție (de exemplu, doar în 48% dintre cazuri informațiile cu privire la un cetățean sunt refolosite; în restul cazurilor, ele sunt solocitate din nou).
În același timp, această eficientizare, alături de transparentizarea datelor, are un efect deosebit de relevant, și anume scăderea costurilor de timp în ceea ce privește informarea cetățeanului; în acest caz, putem spune că un guvern digitalizat ar putea să ducă la un cetățean mai informat.
Cu toate că perspectivele guvernanței digitale sunt atrăgătoare din mai multe puncte de vedere, subiectul nu este vid de dezbateri. Astfel, ne vedem puși în fața unor întrebări cu privire la costurile pe care le-ar presupune transferul către un asemenea sistem, cu privire la riscurile de securitate, dar și cu privire la nevoia de a asigura servicii de calitate atât utilizatorilor de internet, cât și celor care nu au acces la acesta.
În România, în prezent, doar 5% dintre cetățeni folosesc serviciile publice digitale, administrația publică, având ca obiectiv atingerea unui procent de 35% până în 2020 (în Uniunea Europeană, media este de 40%). Având în vedere rolul administrației publice în dezvoltarea condițiilor sociale și economice ale țării, putem considera că miza este una semnificativă.
În același timp, însă, acest lucru nu depinde doar de dezvoltarea serviciilor în sine, ci și de factori precum infrastructura telecomunicațiilor sau gradul de alfabetizare digitală a cetățenilor.